“Sexul povestit celor mici” şi “societatea civilă” – probleme ce ţin de securitatea naţională

11:40, 15 decembrie 2010 | AntiMedia | Un singur comentariu »

Securitatea naţională este, probabil, una din cele mai complicate şi cele mai necesare funcţii a instituţiei statului. Nu mă refer aici doar la securitatea economică, politică sau militară – toate acestea sunt mult mai uşor de asigurat, pentru că acţiunile inamice, în aceste cazuri, sunt mult mai evidente şi mult mai uşor de prevenit.

Mult mai grea este lupta atunci când este vorba de subminarea securităţii informaţionale, ideologice şi morale a statului. Aici duşmanul acţionează iscusit şi indirect, iar operaţiunile de acest gen, îndreptate împotriva suveranităţii noastre, deseori, sunt în afara atenţie instituţiilor abilitate cu asigurarea securităţii naţionale.

Lipsa unei politici de stat clare legate de activitatea sistemului de educaţie şi societăţii civile permite activitatea unor organizaţii, efectul cărora este unul distructiv pe termen lung. Până în prezent, nici o organizaţie non-guvernamentală care pune în pericol securitatea naţională a statului nu a fost scoasă în afara legii, chiar mai mult, deseori li se acordă asistenţă din partea puterii.

În acest sens, este lăudabilă iniţiativa premierului Vladimir Filat de a retrage de pe rafturile librăriilor „Sexul povestit celor mici”, destinată copiilor de grădiniţă. Reacţiile unor reprezentanţi ai aşa-numitei „societăţi civile”, care s-au arătat nemulţumiţi de măsurile luate împotriva pervertirii copiilor, a fost una de aşteptat. Iată de ce ar fi timpul să fie pus în discuţie rolul pe care le au unele organizaţii non-guvernamentale finanţate din afara ţării.

Din păcate, statului îi lipseşte o doctrină naţională (în care să fie definite valorile şi interesele noastre naţionale), o strategie de dezvoltare naţională (o realizare practică a doctrinei naţionale) şi un concept de securitate naţională clar, care ar coordona politica instituţiilor de stat şi a reprezentanţilor societăţii civile, stabilind limitele permisibilului, făcând o distincţie clară între „interesul naţional” şi „activitate antinaţională”. Atât timp cât Republicii Moldova îi lipsesc astfel de documente fundamentale, societatea noastră este lipsită de imunitate, iar aşa-numiţii „reprezentanţi ai societăţii civile”, care îşi fac glas în mass-media primind finanţare de la structurile internaţionale inamice, nu vom putea purcede la construcţia unui stat puternic, a unei societăţi sănătoase şi prospere.

Suntem într-un război global pentru supravieţuire. Propaganda ideologică şi a imoralităţii este cea mai eficientă armă, întrecând efectele bombei atomice. Iată de ce trebuie să ne întrebăm: oare cei care sar în apărarea campaniilor de pervertire a copiilor noştri, ne vor binele sau sunt duşmanii noştri?

Poate unii ar spune că a ridica astfel de probleme la nivel de „securitate naţională” e prea mult. Cu toate astea, să nu uităm că, în perioada războaielor militare, forţele inamice acţionau anume în acest fel, împărţind literatură şi fluturaşi care conţineau informaţii ce aveau drept scop demoralizarea şi slăbirea armatei. Cel mai recent este cazul ocupaţiei militare şi informaţionale americane a Iraqului, care începuse cu distribuirea gratuită a literaturii pornografice în rândul populaţiei.

de Octavian RACU