Naţional
Extremiştii maghiari din România vor schimbarea lui Eminescu cu Attila, simbolul “comunităţii hunico – secuieşti”
Organizaţia extremistă Plutonul Secuiesc al Batalionului Wass Albert al Gărzii Maghiare continuă demersurile privind schimbarea numelui străzii Mihai Eminescu, din Miercurea Ciuc, în Attila.
Pe lângă strângerea de semnături pentru susţinerea iniţiativei, membrii organizaţiei au realizat şi un “proiect de hotărâre” privind aprobarea acestei schimbări. Proiectul aminteşte, tăind din context într-un mod tendenţios, articolul publicat de Mihai Eminescu în anul 1870, în ziarul Federaţiunea – Echilibrul – în care acesta “jigneşte în mod foarte profund atât naţiunea, limba, cultura maghiară, cât şi legislaţia, ştiinţa şi politica economică a poporului maghiar … pune semnul întrebării asupra realizărilor oamenilor de ştiinţă aparţinând poporului maghiar şi a contribuţiilor acestora pentru binele comun al omenirii, pune la îndoială legiuitorul statului maghiar, care până în 1918 s-a bazat pe principiile Sfintei Coroane”. În acelaşi timp, proiectul aduce o serie de argumente istorice, sau mai bine zis interpretează o serie de citate din diferite cronici, în favoarea adoptării numelui de Attila, care ar “demonstra” legătura dintre huni, maghiari şi secui, precum şi existenţa unei comunităţi istorice “hunica – secuiască”. Astfel, potrivit iniţiatorilor proiectului, “interesele acestei comunităţi (maghiare – n.r.) sunt grav afectate de către cultivarea memoriei unei personalităţi istorice profund hungarofobe şi xenofobe, personalitate care nu are nici o legătură cu acest oraş”.
Mai mult, aceştia susţin că “moştenirea istorică lăsată de regele hun Attila, revendicarea oficială a trecutului strălucit hun, respectiv accentuarea exprimării continuităţii istorice hunic – secuieşti este de interes vital al acestei comunităţi, pentru păstrarea, prezervarea identităţii şi personalităţii ei adevărate”. Această explicaţie puerilă vădeşte, o dată în plus, tendinţa spre izolare etnică a extremiştilor maghiari, care resping făţis orice dialog intercultural. Plecând de la acest silogism conform căruia Mihai Eminescu nu are nimic în comun cu oraşul Miercurea Ciuc, deci nu ar trebui denumită o stradă după numele singurului autor român tradus integral în limba maghiară, atunci nici in Bucuresti nu ar trebui sa existe strada Petofi Sandor.
Pentru a clarifica in mod stiintific problema invocate in expunerea de motive a lui Csibi Barna, ziuaveche.ro a luat legatura cu profesorul Nae Georgescu, unul dintre cei mai cunoscuti cercetatori ai operei eminesciene, pentru a obtine un punct de vedere in legatura cu acest demers al Plutonului Secuiesc. Nae Georgescu a precizat ca, articolul respectiv este des invocat de retractorii maghiari ai marelui poet roman, insa, in cazul in ar fi fost citat intregul articol al lui Mihai Eminescu, ar fi reiesit ca acesta se referea in primul rand la faptul ca romanii din Ardeal nu trebuie sa se supuna ocupatiei maghiare intr-un mod atat de categoric, fruntasii revolutiei maghiare sustinand chiar ca romanii nu sunt o natiune si nici macar un popor, motivatie care, de altfel, a stat la baza opresiunii maghiare asupra populatiei majoritare din Transilvania (romanii nu erau recunoscuti de constitutia maghiara). Nae Georgescu a amintit si faptul ca Mihai Eminescu a fost dat in judecata pentru respectivul articol, fiind nevoit sa pararseasca Viena pentru a nu fi arestat.
Scrie un comentariu