Opinii şi Analize, Politic
Independenţa Republicii Moldova – mai mult ficţiune decât realitate
Ce este independenţa Republicii Moldova astăzi? Mai mult o ficţiune decât o realitate. Însă nu pentru că am fi slabi din punct de vedere economic sau pentru că nu am avea „instituţii democratice” funcţionale, problema independenţei noastre este cu totul de o altă natură.
Trebuie să recunoaştem că în realitatea nu am luptat niciodată pentru ieşirea Basarabiei din componenţa URSS. Dispariţia imperiului sovietic a venit pe neaşteptate. Am fost forţaţi, practic, să ne declarăm independenţa, spre a nu intra în stare de anarhie politică.
Politicienii de la începutul anilor 90 erau îngroziţi: au primit brusc în mâinile sale pârghiile prin care trebuiau să decidă soarta a patru milioane de oameni, au primit în mâinile sale un stat cu care nu ştiau ce să facă. Situaţia devenea mai complicată întrucât, Republica Moldova era condusă de cei care toată viaţa sa nu au ştiu decât să joace rolul de executanţi docili ai ordinelor venite de la Moscova.
Deveniţi „democraţi”, „anticomunişti” şi lideri ai Mişcării de Eliberare Naţională peste noapte, ei nu erau capabili să demareze procesul de construcţie statală, dar nu putea nici să renunţe la poziţia sa politică şi la independenţa statului pe care îl conduceau.
Foştii conducători ai RSSM erau sortiţi să menţină artificial acest stat, fără a fi capabili să propună o raţionalitate a existenţei Republicii Moldova. Cine făcea parte atunci “elita politică” a noului stat? Preşedinţi de kolhozuri, directori de uzine, activişti ai Partidului Comunist, scriitori de serviciu ai PCUS. Era absurd să te aştepţi la prea multe lucruri din partea unor astfel de “cadre”. Astăzi, feciorii, nepoţii lor alcătuiesc masa aşa-numitor liberali, politicienilor “noii generaţii”, însă aceste nu sunt decât nişte surcele care nu au reuşit să sără prea departe de copacul comunist.
Această lipsă a raţionalităţii existenţei statului s-a manifestat prin ceea ce numim „criza identitară” a Republicii Moldova, o criză care frământă nu doar ţara noastră, dar şi restul spaţiului ex-sovietic, inclusiv şi Federaţia Rusă. Nu este vorba de dilema „moldovean” vs „român”, ci de lucruri mult mai fundamentale: „Ce este Republica Moldova?”, „Pentru ce există ea?”, „Care este misiunea ei şi ce rol trebuie să joace pe tabla de şah a lumii?”.
Răspunsul la aceste întrebări trebuie constituie „ideologia” oficială a Chişinăului, care ar permite oferirea unei raţionalităţi funcţionării instituţiilor de stat. Într-un cuvânt, Basarabia are nevoie de un proiect care ar răspunde la toate întrebările vitale legate de sensul existenţei statului nostru.
Până atunci, Republica Moldova rămâne a fi un stat care încearcă să-şi prelungească artificial existenţa şi această ocupaţia îi ia tot timpul. Din aceste considerente, este greu să numeşti „independent” un stat care se mai întreabă dacă existenţa sa este o ficţiune sau realitate.
Scrie un comentariu